Amuzante, Ganduri

Cei care ma cunosc ma mai numesc siiii… PANICA!!!!

Ieri am cedat… am plans cat pentru tot anul! Da! Sunt o plangacioasa incurabila! Cum sa fac sa nu ma mai panichez? Sa nu mai cred ca se sfarseste totul la primul semn de durere?
Imi faceam exercitiile constiincios( zic eu) si la un moment dat a aparut: panica! panica!panica! Din momentul acela mi s-a rupt filmul… si nu am mai fost atenta la absolut nimic din ce-mi spunea dr( apropo, este ffff ok! explica totul cu o lejeritate si o putere de convingere nemaipomenite). M-am abtinut, am strans din dinti, am fost cu gandul prin alte lumi si pentru ca nu am vrut sa bocesc Kinetoterapeutul, am bocit doctorul de la masaj( trebuie sa specific faptul ca si el este la fel de ok, nu atat de agitat ca primul… pot spune…chiar deloc:-)))))) pe care l-am anuntat inca de cum am intrat ca-i voi uda pantofii. Si mi-a tinut o lectie despre cum ar trebui sa ma comport in situatii dificile, mi-a povestit chiar si subiectul unui film,dar nu! Eu vroiam doar sa plang si atat! Si-am plans: in drum spre casa, acasa pana am adormit si acasa cand m-am trezit:-))))) Am discutat cu Razvan asa zisa problema, dupa care…. pfiiiiuuuuu!!!!! Gata! m-am linistit!
Astazi m-am trezit in regula! Aspiratorul ma asteapta timid, mopul de asemenea 😀 Chestia e ca mi-e jena sa dau ochii cu cei doi doctori care nu au avut nici o vina pentru momentul meu de cadere! Cred ca o sa le dau cate o bomboana!!! Daaaa!!! Cu o bomboana ma scot( sper!!!!)
Hai, gata!! Sa trecem la… treaba! :-))))))))

Share on Facebook0Tweet about this on TwitterShare on Google+0Share on LinkedIn0