Amuzante

Sunt ale mele si nu le dau!!!!!!

O zi normala: gradinita, terapie si casa. Ce sa facem noi astazi acasaaaa???? Hmmmm…..dulapul meu cu haine( sifonier e prea batranicios si dressing nu este:-)))) imi cam face cu „ochiul”. Ei hai! Te-am ignorat cam mult si nu scap de tine orice as face! Hai sa te fac frumos!!
Si ma apuc, dragii mei: bluzitele la bluzite, pantalonii la pantaloni, rochitele la rochite si asa mai departe. Hooooopaaaaa!! Am ajuns la capitolul „intimitate”. Incep: astia imi sunt mici, dar nu-i arunc ca cine stie, astia imi sunt dragi chiar daca nu i-am purtat niciodata, la astia imi place imprimeul, la ceilalti materialul…si uite asa am umplut sacul. Cum sa-l arunc? Ma doare sufletul de fiecare sosetica pe care am lasat-o fara pereche, daramite de…Leg sacul si-l las langa usa de la intrare pentru ca stiu ca „cineva” ma va scapa de el si-mi va spune:”Lasa, iubire ca luam altii!”:-)))
In schimb, pe mine ma macina un gand: cum cea mai mare frica a lui Prigoana este ca va muri de foame si ca drept dovada si-a achizitionat ditamai frigiderele, asa si mie imi este frica de ziua(care sper sa nu vina niciodata)in care nu voi mai avea bani nici de o pereche de…”cizme” si-atunci o sa ma gandesc cu amar la sacul asta trist ce sta langa usa acum. Fac exact ca bunicutele acelea care dau un ban la nepoti si le tremura mana 2-3 zile:-)))
Acum, ce pot sa fac? Sa tin lucrurile in dulap pana o sa devin eu fotomodel???Sau sa le donez chiar daca unele sunt noi?? Nu pot! Renunt!! Sa se duca si sa vina altele! Gata! Weekend-ul acesta dau iama la…intelegeti voi!!