De pe web

Gata cu teama de stomatolog!

Stomatologul a reprezentat pentru mine un mare Bau-Bau , așa că, am amânat marea întâlnire până pe la vreo 25 de ani, când o carie a răbufnit și mi-a cauzat niște dureri de neimaginat. Cum mă aflam într-un oraș unde nu cunoșteam mare lucru, m-am documentat pe internet și am ales o clinică mai cunoscută, în speranța că totul va fi altfel față de cum mi se povestise până la momentul respectiv (te doare de mori, sunetul frezei te transpune într-un film horror, mirosul de pilitură te face să vomiți și sufletul din tine, dacă îți scoate vreun dinte, vei simți ca și cum ți-ar trage o mână sau un picior din încheietură, acul cu care îți face anestezia e de fapt cât un topor, etc.). Citește în continuare…

De pe web

15 ani de Dacia Plant

Vă mai amintiți de leacurile din plante ale bunicii? De ceaiul din rădăcina Maicii Domnului sau de Coada Șoricelului? De tinctura din Pojarniță ori de alifia cu seu de oaie și cimbrișor? De cea din urmă mă leagă o amintire conform căreia am rămas cu gâtul agățat într-o țepușă de la poartă pentru că mi se lungiseră ochii în așteptarea mamei, iar dorul de dânsa nu mai putea fi stăpânit nici cu poveștile bunicii, nici cu bucatele ei, nici măcar cu datul în bobi sau cu orice alt șiretlic sentimental la care ar fi putut să apeleze sărmana.
Mi-am amintit de aceste lucruri pentru că am aflat că anul acesta, Dacia Plant împlinește 15 ani de activitate, prilej cu care organizează în data de 2 iulie, un concert ce va avea loc în Piața Sfatului din Brașov. Printre artiștii care urcă pe scenă se află și trupa Phoenix. Astfel, compania dorește să sărbătorească alături de oameni și să le mulțumească acestora pentru încrederea acordată în cei 15 ani.
Citește în continuare…

De pe web

Festivalul Internațional de Statui Vivante

Să fii actor e o magie. Asta am crezut încă de mică și tot asta cred și acum, la 30 de ani, când experimentez cu mare entuziasm încă un vis. De ce? Pentru că nu e la îndemâna oricui să capteze atenția cuiva, fie chiar și printr-o imagine statică și pentru că mi-am promis că voi scăpa de timiditate și că voi reuși să  lupt atunci când va fi nevoie, cu toată ființa mea, fără teamă și fără „dacă”.
Citește în continuare…

De pe web

Pentru astea și pentru multe altele, vă mulțumesc!

Când spun sau gândesc ceva referitor la părinții mei, nu am cum să nu mă emoționez și să nu mă simt vulnerabilă. Ei sunt pentru mine cel mai bun medicament. Mă vindecă de toate bolile, stările, temerile, confuziile. Tot ei îmi dau cele mai adevărate îmbrățișări,cele mai apăsate pupăceli și cele mai realiste sfaturi. Toate acestea le primesc gratuit din partea lor. Nu-mi cer nimic. Nici măcar mulțumire. De aceea, m-am gândit să fac o listă cu câteva dintre lucrurile pentru care aș dori să le mulțumesc, așa, simplu și din sufletu-mi de copil iubitor, sensibil, neascultător uneori, impulsiv, pesimist, însă atât de recunoscător pentru cei ce-i sunt mamă și tată. Citește în continuare…

De pe web

Mărturisire

Da. Recunosc public și fără urmă de jenă. Îmi place salamul…Cu pâine albă, proaspătă, ruptă, nu tăiată și cu muștar sau cu miezul unei cepe din grădina tatălui meu. Dacă mai adaugi și o roșie cât pumnul, deja ești pe culmile fericirii. Înghit în sec a nu știu câta oară, însă nu merg la frigider deocamdată.
Citește în continuare…

De pe web

Dragii mei, scriam chiar acum câteva zile despre cum se poate să fii fericit cu lucruri sau stări, aparent banale. Poate vi se pare un clișeu, dar chiar așa este. Uneori ai nevoie de foarte puțin pentru a simți că ești împlinit. Drept dovadă, vă las aici o listă cu câteva dintre lucrurile mărunte care mă fac pe mine fericită: Citește în continuare…