Ganduri

Învăț să învăț

Prima dată m-am gândit să te învâț cum să frămânți aluatul de pâine, cu 500 de grame de făină, un pliculeț de drojdie uscată, apă călduță, puțină sare, dar și o țâră de zahăr. Apoi am zis că mai bine te învăț să coși pe etamină, după modele făcute cu pixul, pe foi de matematică, însă nici asta nu părea o chestie tocmai la îndemână…
Semințe coapte pe plită. Sunt expertă! Nu-ți plac? Bine… Găsim noi altceva.
Ce-ar fi dacă te-aș învăța să vâslești printre greutăți? Nu… Nici eu nu știu… Mi-a intrat apă în barcă de-atâtea ori și m-am scufundat. Noroc că am găsit „diamante”  în adâncuri și mi-au luminat calea până la suprafață… N-am nimerit-o!
Ori poate că ar fi mai interesant să-ți arăt cum se pansează rănile…sufletești. Nu e nevoie de fașă sterilă, să știi… Nici de iod… Îți trebuie doar o vorbă caldă, spusă din esența ta de om bun. O vezi pe a mea? Mi-a pansat-o mama și e aproape vindecată.
Cum se uită dorul? Asta ar fi o lecție tare interesantă! Probabil că mi-ar prinde bine și mie dacă aș face un curs din acesta. Așa n-aș mai simți golul imens de-aici, din piept…, cum se zbate și mă lasă fără aer de cele mai multe ori.
Vrăji! Daaaa! Asta chiar aș putea să te învăț! Cum să transformi o cutie de carton într-o mașinuță sau într-o căsuță? E simplu, căci am făcut vraja aceasta pentru Petrișor, un băiețel crescut de bunici, cu doar 300 de lei pe lună. Cred că a doua oară mi-ar ieși mult mai bine.
Pot să-ți arăt cum să faci baloane din apă și săpun, însă am o vagă bănuială că știi deja să te descurci și singur la capitolul acesta.
Uite, dacă vrei, te pot ridica pe umerii mei să vezi cuibul de vrăbii de pe casă și poți să lași câteva boabe drept cadou…  Ce zici?
O vioară din strujeni! Păcat… Am uitat cum se face. Bunicul știa, dar el nu mai e de-atâția ani și n-are cine să-mi amintească… Îți spuneam mai sus de dor. Acum mă înțelegi?
Ce părere ai dacă ți-aș arăta cum să afumi cârnați? Stai… Ar trebui să te învăț cum se face focul și încă ești prea mic. Apropo! Când ai de gând să te faci mare?
Știu! Te voi duce la vânătoare de gândaci de Colorado. E iarnă… Pică și asta…
M-am gândit mai bine și cred că merg să mai învăț eu câteva lucruri și-apoi mă întorc la tine… Așa am impresia că nu mai știu să fac nimic…

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *