Ganduri

Mi-e dor…

Mi-e dor de primavara din satul meu, de cararusa umeda ce se ivea pe langa gardul lui nenea Lica, de mirosul pamantului abia plouat, de privelistea de pe varful dealului(chetris), de jocurile noastre, de oamenii langa care am copilarit si am adunat atatea amintiri frumoase.
Mi-e dor sa pun ceapa in pamant impreuna cu mama si sa radem de nenea Carauta ca nu mai aude bine si nu se mai intelege cu tanti Sabina. Mi-e dor sa culeg stevie proaspata si patrunjel verde de la noi din vie, sa il rog pe tata sa vada daca s-au ouat gainile( intotdeauna mi-a fost teribil de frica de gaini) pentru ca mai apoi, mama sa ne pregateasca mancarea aceasta de stevie cu ou si carnati de la Visan 😀
Mi-e dor sa merg la bunica si sa-mi mai spuna, pentru a nu stiu cata oara, cum am ajutat-o cand era bolnava si i-am facut ciorba de cartofi, iar eu sa-i spun:” Bunica, era de fasoleee!”:))))))))
Mi-e dor de fotbalul din curtea scolii cand tremuram de emotie la gandul ca baiatul preferat de atunci ma va alege sa fiu in echipa cu el! Mi-e dor de serile in care stateam cocotati pe gard si pierdeam vremea sau serile in care ne jucam „ascunsa” pana la miezul noptii! Mi-e dor sa mai dorm la bunica Didina( Dumnezeu s-o odihneasca in pace!) si ea sa taie un pui pentru a-mi satisface mie placerea de a manca ranzica…si mi-e dor si de bunicul!! Tare l-as mai bate cu manutele pe chelie si m-as mai lasa alintata de el! Mi-e dor de invatatorii mei si de serbarile la care imi ofereau intotdeauna roluri privilegiate( talentul, dom’le!!!!:-)))), de colegii alaturi de care am ras muuuult si bine ne-a mai fost! Mi-e dor de serile de sambata in care mergeam la discoteca( la Craciun, la Paste, La hram si vara o data, cel mult de 2 ori pe luna:-))))))!
Eeeeee…. mi-e dor de multe lucruri, momente, stari, dar acum mi-e dor de tine!!!!! Razvan, hai acasa!!!!!!!!!

Share on Facebook0Tweet about this on TwitterShare on Google+0Share on LinkedIn0