Există momente când unele lucruri ți se par nedrepte, chiar dacă ești egoist și știi asta. Un astfel de moment mi s-a întâmplat astăzi, când ne-am înfățișat amândoi, soață și soț, la analize.
Intră domnul primul, căci la mine lista nu se mai termina de completat, îi recoltează două fiole de sânge, râde, mai face o glumă cu asistenta, aud printre altele și cuvântul “discriminare”, apoi mă prezint la rându-mi, zâmbitoare toată, un bujor de fată. :-)))) Asistenta se uită pe fișă și-mi spune: “Ar fi cazul să începeți să beți apă!” Și beau apă, cu noduri, în timp ce văd cum domnișoara nu rata nicio culoare de fiolă. 1, 2, 3, 4, 5, 6…12 la număr. “Auziți? Ați mai recoltat atâta sânge cuiva? E ok?”- o întreb ușor speriată. “Sigur că da. Mai rar… ce-i drept. Doamna de ultima dată a și leșinat…Dar nu s-a întâmplat nimic grav. Stați liniștită!” Da…Sunt liniștită, adică țintuită pe scaun, cu un rânjet fals și cu un singur gând: „Hai, Alină că nu mori!”
Citește în continuare…