Ganduri

De-ale sufletului…

De fiecare dată când îmi spune cineva că îi place cum și despre ce scriu, capăt așa…un soi de încredere și îmi zic că poate nu e în zadar. Recunosc faptul că îmi place să readuc amintiri la viață, să șterg praful de pe ulcelele rămase în dulapul minții și să lipesc la loc, file pierdute de-a lungul anilor.
Probabil ați observat că sursa mea de inspirație (îmi permit să zic asta) este reprezentată de perioada copilăriei. Păi, da! Vremurile acelea au fost și vor rămâne sfinte pentru mine. Dacă aș putea, aș retrăi toate câte mi s-au întâmplat atunci. Aș juca fotbal până la 12 noaptea, aș scobi bostani și i-aș pune pe gard, aș mânca borș cu „hațmațuchi” și mâncărică de pui, aș aduna din nou copiii pentru a cânta în drum, pe butuci, pâna aș rămâne fără glas, m-aș juca prin bălți după ploaie, aș merge înaintea vacii doar pentru a vedea cine a mai venit în vacanță pe la bunici, aș asculta iar, în fiecare sâmbătă, Top 10 melodii românești la Radio Iași, aș culege căpșuni din via bunicilor…, aș asculta cântecul broaștelor și bâzâitul cărăbușilor ore în șir, mi-aș mai juli gleznele încercând să merg pe bicicletă, m-aș mai cuibări o secundă la gâtul bunicii, aș mai merge cu uratul, colindul, semănatul și chiar cu ouăle, aș vrea să mai alerg înaintea tatălui meu și să mă ia în ifron, bicicletă sau căruță, aș mai cumpăra bere la dozator și de restul, baton din ciocolată de casă, aș mai urla la Hram că nu mi-a cumpărat bunica inel sau ceas, aș mai curăța 3 saci de porumb într-o zi, aș mai pleca într-o excursie cu ai mei colegi și mi-ar plăcea să mai dansăm și pe muzica de la orgă…
Dar cel mai mult, mi-aș dori să mai fie persoanele care nu mai sunt…fizic…Și-n seara aceasta, mi-aș dori ca tanti Sabina să nu-l fi lăsat singur pe nenea Cărăuță…
Aș putea să continui așa muuuult… și bine.
Dacă s-ar putea să vă întoarceți în copilărie, ce v-ar plăcea să retrăiți?